Ce faci cand vrei?Cand vrei sa impresionezi, cand vrei sa dai totul, cand vrei sa renunti la tine..te enervezi? Dar cand vrei sa arati ca esti cel mai bun..Iti calci pe ego? Ce mai conteaza ego atunci cand vrei?
Te trezesti si la 5 atunci cand vrei ceva.
De ce?
Nimeni nu stie, doar tu.
Te-ai trezit vreodata la miezul noptii pentru ca mai aveai 5 pagini de citit? ..Eu da.
Te-ai trezit vreodata pentru ca uitasesi ceva?..Si eu.
Cand vrem ceva cu adevarat actionam cu toata fiinta noastra indiferent de ego, reguli sau societate, moraliate.Stim ca asta vrem.Sa fim noi cumva sau sa facem ceva pentru cineva. Si atunci nu mai conteaza nimic si nimeni, nu?
Pana cand te trezesti din dulcea agonie si realizezi ca esti mandru, sau rusinat..sau incantat sau nu mai vrei sa dai ochii cu nimeni.
Tot ce facem e sa ne demonstram noua sau, mai trist, celorlati ce putem face.
imi zicea un prieten ca s-a saturat sa arate ce stie ce poate, zi de zi..ca e un cosmar. Eu una ma simt fericita ca pot demonstra asta zi de zi.
___________________
S-a trezit cu zambet. S-a intins cat era de lunga (sau nu) si a simtit ca totul capata o alta forma. Motanul dormea la picioarele ei,lumina diminetii umplea camera, se auzeau pasari broaste si copacii de afara. Cand s-a intors, i-a vazut chipul linistit. Ar fi vrut sa-l sarute macar pe frunte..dar s-a gandit sa nu-l trezeasca. Si-a inceput ziua cu ganduri senine, cu chipul lui dormind imprimat pe retina si suflet. Putea sa se intample orice in ziua aia, ea avea imaginea, senzatia si cadoul ei.
Monday, 3 June 2019
Tuesday, 12 February 2019
in cautarea relationarii perfecte
Cred ca pot sa incep cu faptul ca asa ceva nu exista si cu asta e toata lumea de acod. Nu exista comunicare perfecta, nu exista atentie la detalii de ambele parti si nu exista pasiuni comune tot timpul.Nu exista decat bunavointa sau vointa sa faci o anumita relatie sa functioneze, sa vibreze , sa rezoneze si sa cante..da sa cante cantecul de dragoste la care viseaza toata lumea.
Cred si pentru asta o sa las disclaimer aici: tot ce scriu e doar parerea mea, neavizata, de om normal( sau cel putin asa imi place sa cred), care crede in fapte si in vibratii, in energii si intelegere, om reactiv care a invatat sa fie mai putin reactiv (si mai are multe de invatat), om care prefera sa fie autentic, caruia ii place sa scrie doar atunci cand are ceva de zis desi de multe ori ar zice mai multe decat aud cei din jur. Tot ce scriu aici, cel putin, sunt niste "interioare", cum imi place mie sa le zic, dar nu e jurnalul meu..nu a fost si nu va fi. Aici, ce-i drept scriu cand sunt intrigata si am intrebari existentiale si astept reactii.
Revenind la relatii - a nu se intelege ca fac referire doar la relatiile de amor, fie ele intre sexe diferite sau acelasi, cred cu putere ca in primul rand trebuie sa vrei sa fii intr-o relatie cu un om, sa socializezi, sa vorbesti, sa-i vrei apropierea - si asta nu tot timpul. Imi amintesc de oamenii din gasca din copilarie care erau asa dependenti de oamenii din grup, incat erau in stare sa se supere daca hotaram sa iesim sau sa plecam doar 3 din noi - pentru ca ceilalti nu aveau timp/loc etc..Faptul ca sunt intr-o relatie cu cineva, nu cred ca ma leaga printr-un cordon ombilical invizibil, nici daca sunt maritata cu persoana respectiva.
Cred ca intr-o relatie trebuie sa existe respect: inafara de injurii care ar trebui sa lipseasca cu desavarsire, cred ca trebuie sa existe respect pentru munca celuilalt, pentru alegerile si doleantele lui. Ei...:) daca vrea sa se arunce de pe bloc sub inflenta substantelor narcotice, nu zic sa-i respectam decizia, doar zic ca unii oameni invata din greseli si atunci e mai bine sa-i lasi "sa se dea ei cu capul", chiar daca o sa-i doara.Tu trebuie doar sa fii pregatit sa fii acolo.
Cred ca e necesar sa-l lasi pe celalalt sa fie el, asa cum e si apoi sa decizi daca mai vrei sa fii in compania lui sau nu. Dar, lasa-l sa fie..nu-i spune tu ce sa faca, ce sa gandeasca, ce sa spuna..(decat daca vrei sa-l placa parintii tai pentru ca tu adori persoana respectiva :))) )
Cred in pasi prin care e bine sa treaca o relatie sanatoasa: cunoastere, relationare, cunoasterea anturajului, discutii despre animale, copii si relgie are involved ca sa nu mai zic despre asteptari financiare.
Cred ca e bine sa-l stii pe cel de langa tine bolnav, frustrat, plangacios..sa stii ce te asteapta in relatia cu el.Daca te "coafeaza" bine..daca nu..stai singur (haha)
Cred in rabdare si sinceritate, cred ca daca esti autentic, doar atunci poti avea prietenia pe care te poti baza..sau nu. De ce zic sau nu? Unii oameni sunt buni ascultatori, dar nu buni saritori; unii oameni trec prin perioade de 1-2 zile, saptamani sau ani cand sunt focusati doar pe ei. Eu i-as lasa acolo si i-as iubi in taina (love you & miss you DR-ex DD, CM si AM btw) pana cand vad si lumea exterioara.
Daca nu o mai vad niciodata, probabil o sa ma frustrez, dar nu o sa ma supar pe ei si o sa-i iubesc in continuare.
Sunt multe de spus si de combatut pe aceasta tema.Poate o sa mai revin asupra ei, poate nu.De ce am facut asta acum? Pentru ca am simtit ca am puterea sa fac asa..well..we all get old and brave? Don`t we?!
Disclaimer2: nu fac mereu tot ce zic :)- nu iese chiar asa..
Cred si pentru asta o sa las disclaimer aici: tot ce scriu e doar parerea mea, neavizata, de om normal( sau cel putin asa imi place sa cred), care crede in fapte si in vibratii, in energii si intelegere, om reactiv care a invatat sa fie mai putin reactiv (si mai are multe de invatat), om care prefera sa fie autentic, caruia ii place sa scrie doar atunci cand are ceva de zis desi de multe ori ar zice mai multe decat aud cei din jur. Tot ce scriu aici, cel putin, sunt niste "interioare", cum imi place mie sa le zic, dar nu e jurnalul meu..nu a fost si nu va fi. Aici, ce-i drept scriu cand sunt intrigata si am intrebari existentiale si astept reactii.
Revenind la relatii - a nu se intelege ca fac referire doar la relatiile de amor, fie ele intre sexe diferite sau acelasi, cred cu putere ca in primul rand trebuie sa vrei sa fii intr-o relatie cu un om, sa socializezi, sa vorbesti, sa-i vrei apropierea - si asta nu tot timpul. Imi amintesc de oamenii din gasca din copilarie care erau asa dependenti de oamenii din grup, incat erau in stare sa se supere daca hotaram sa iesim sau sa plecam doar 3 din noi - pentru ca ceilalti nu aveau timp/loc etc..Faptul ca sunt intr-o relatie cu cineva, nu cred ca ma leaga printr-un cordon ombilical invizibil, nici daca sunt maritata cu persoana respectiva.
Cred ca intr-o relatie trebuie sa existe respect: inafara de injurii care ar trebui sa lipseasca cu desavarsire, cred ca trebuie sa existe respect pentru munca celuilalt, pentru alegerile si doleantele lui. Ei...:) daca vrea sa se arunce de pe bloc sub inflenta substantelor narcotice, nu zic sa-i respectam decizia, doar zic ca unii oameni invata din greseli si atunci e mai bine sa-i lasi "sa se dea ei cu capul", chiar daca o sa-i doara.Tu trebuie doar sa fii pregatit sa fii acolo.
Cred ca e necesar sa-l lasi pe celalalt sa fie el, asa cum e si apoi sa decizi daca mai vrei sa fii in compania lui sau nu. Dar, lasa-l sa fie..nu-i spune tu ce sa faca, ce sa gandeasca, ce sa spuna..(decat daca vrei sa-l placa parintii tai pentru ca tu adori persoana respectiva :))) )
Cred in pasi prin care e bine sa treaca o relatie sanatoasa: cunoastere, relationare, cunoasterea anturajului, discutii despre animale, copii si relgie are involved ca sa nu mai zic despre asteptari financiare.
Cred ca e bine sa-l stii pe cel de langa tine bolnav, frustrat, plangacios..sa stii ce te asteapta in relatia cu el.Daca te "coafeaza" bine..daca nu..stai singur (haha)
Cred in rabdare si sinceritate, cred ca daca esti autentic, doar atunci poti avea prietenia pe care te poti baza..sau nu. De ce zic sau nu? Unii oameni sunt buni ascultatori, dar nu buni saritori; unii oameni trec prin perioade de 1-2 zile, saptamani sau ani cand sunt focusati doar pe ei. Eu i-as lasa acolo si i-as iubi in taina (love you & miss you DR-ex DD, CM si AM btw) pana cand vad si lumea exterioara.
Daca nu o mai vad niciodata, probabil o sa ma frustrez, dar nu o sa ma supar pe ei si o sa-i iubesc in continuare.
Sunt multe de spus si de combatut pe aceasta tema.Poate o sa mai revin asupra ei, poate nu.De ce am facut asta acum? Pentru ca am simtit ca am puterea sa fac asa..well..we all get old and brave? Don`t we?!
Disclaimer2: nu fac mereu tot ce zic :)- nu iese chiar asa..
Friday, 19 October 2018
Uneori
uneori vreau sa fac mai mult decat fac
in loc sa inspir adanc si sa tac
pot sa tip,pot sa urlu, pot sa rad
sau sa zambesc...
ti-a venit vreodata sa te ridici brusc de la birou, sa inchizi laptopul, sa-ti pui haina si sa pleci? Sa pleci pentru ca ai chef sa te plimbi si simti ca nu esti productiv azi.Si sa te intorci maine, la prima ora de dimineata cu chef si spor pentru taskurile zilnice. Se intampla uneori sa nu traiesti pe acelasi fus orar cu programul de lucru si sa ai chef de muncit seara sau cu noaptea in cap, iar ziua sa o pastrezi pentru citit si plimbat prin parcuri sau pur si simplu pe strazile orasului, cercetand oamenii, ascultand zumzetul orasului si minunadu-te de impactul anotimpului asupra naturii urbane.
uneori vrem sa facem mai mult si suntem nevoiti sa ne punem intrebari. Intrebari la care raspunsul nu e usor.Ce vreau sa fac acum? Ce as face daca nu ar exista bani, cum m-as comporta daca nu ar exista norme. Haha..asta nu e simpatica deloc :)
Uneori vrei sa canti, alteori vrei sa te duci pe campii.
***Unde sunt campiile acestea?- as vrea si eu sa stiu..m-am gandit uneori ca sunt in Patagonia. Acolo am auzit ca sunt niste campii frumoase.Dar, daca cer prea mult ma duc si in Baragan.
Si cand nu mai vrei sa faci nimic din ce faci, cum faci?ce faci? Te ascunzi in exterior sau interior, dupa masti sau grimase, te superi pe omenire sau pui masca de clovn? Uneori, da, nu vrei sa faci nimic.
Alteori nu faci nimic si lucrurile se intampla doar pentru ca esti prezent.
in loc sa inspir adanc si sa tac
pot sa tip,pot sa urlu, pot sa rad
sau sa zambesc...
ti-a venit vreodata sa te ridici brusc de la birou, sa inchizi laptopul, sa-ti pui haina si sa pleci? Sa pleci pentru ca ai chef sa te plimbi si simti ca nu esti productiv azi.Si sa te intorci maine, la prima ora de dimineata cu chef si spor pentru taskurile zilnice. Se intampla uneori sa nu traiesti pe acelasi fus orar cu programul de lucru si sa ai chef de muncit seara sau cu noaptea in cap, iar ziua sa o pastrezi pentru citit si plimbat prin parcuri sau pur si simplu pe strazile orasului, cercetand oamenii, ascultand zumzetul orasului si minunadu-te de impactul anotimpului asupra naturii urbane.
uneori vrem sa facem mai mult si suntem nevoiti sa ne punem intrebari. Intrebari la care raspunsul nu e usor.Ce vreau sa fac acum? Ce as face daca nu ar exista bani, cum m-as comporta daca nu ar exista norme. Haha..asta nu e simpatica deloc :)
Uneori vrei sa canti, alteori vrei sa te duci pe campii.
***Unde sunt campiile acestea?- as vrea si eu sa stiu..m-am gandit uneori ca sunt in Patagonia. Acolo am auzit ca sunt niste campii frumoase.Dar, daca cer prea mult ma duc si in Baragan.
Si cand nu mai vrei sa faci nimic din ce faci, cum faci?ce faci? Te ascunzi in exterior sau interior, dupa masti sau grimase, te superi pe omenire sau pui masca de clovn? Uneori, da, nu vrei sa faci nimic.
Alteori nu faci nimic si lucrurile se intampla doar pentru ca esti prezent.
Friday, 24 August 2018
aleg altceva
Nu te gandi foarte mult, fa ce simti, lucrurile oricum nu le poti controla.Oricat ai vrea sa ai siguranta aia ca stii ce se va intampla maine, nu o ai.Asa e crunta si incantatoarea realitate.
Care ar mai fi farmecul sa deschizi ochii a doua zi? De ce ai face asta? Sa vezi ceea ce stii deja?!
Buddhistii spun ca cel mai bun si cel mai rau lucru pe lumea asta este faptul ca nimic nu dureaza pentru totdeauna. Si atunci, hai sa ne bucuram si sa ne intristam in acelasi timp - daca am putea face asta...Lucrurile se schimba si noi nu putem decat sa alegem si de ce am alege sa fie rau...Oh, well..multi aleg si asta: sa vada ce e rau sa se planga, dar asta e o alta poveste...
Si atunci iei totul ca pe o provocare, ca pe o sansa de a invata ceva si inveti sa te bucuri. Zic inveti pentru ca nu stii asta de la inceput. La inceput bajbai intre deprimare, nostralgie si regret. Apoi vezi ca viata nu se termina atunci cand credeai tu si apare alta provocare. Evident, ai din nou de ales: accepti sau nu.
Ma intreb cat de constienti suntem majoritatea din noi de toate astea. Cati ne punem intrebari si cati alegem sa imbratisam schimbarea cu bucurie. Cati alegem sa privim despartirile ca pe o nouaa sansa sau o noua usa deschisa? Cati alegem sa primim singuratatea in viata noastra ca o provocare spre a ne cunoaste? Cati alegem sa ne bucuram de saracie ca de o noua lectie de a ne organiza mai bine, de a renunta la nimicuri?
Nu putem controla nimic. Si atunci de ce sa pierdem vremea lamentandu-ne de diverse? Putem controla ceva, in schimb - s-a gandit Divinitatea la toate :) felul cum reactionam sau suntem noi. Avem de ales in fiecare clipa din timpul asta, petrecut in viata asta.
What do you choose?
I chose something else...which reminds me of..reasons
Care ar mai fi farmecul sa deschizi ochii a doua zi? De ce ai face asta? Sa vezi ceea ce stii deja?!
Buddhistii spun ca cel mai bun si cel mai rau lucru pe lumea asta este faptul ca nimic nu dureaza pentru totdeauna. Si atunci, hai sa ne bucuram si sa ne intristam in acelasi timp - daca am putea face asta...Lucrurile se schimba si noi nu putem decat sa alegem si de ce am alege sa fie rau...Oh, well..multi aleg si asta: sa vada ce e rau sa se planga, dar asta e o alta poveste...
Si atunci iei totul ca pe o provocare, ca pe o sansa de a invata ceva si inveti sa te bucuri. Zic inveti pentru ca nu stii asta de la inceput. La inceput bajbai intre deprimare, nostralgie si regret. Apoi vezi ca viata nu se termina atunci cand credeai tu si apare alta provocare. Evident, ai din nou de ales: accepti sau nu.
Ma intreb cat de constienti suntem majoritatea din noi de toate astea. Cati ne punem intrebari si cati alegem sa imbratisam schimbarea cu bucurie. Cati alegem sa privim despartirile ca pe o nouaa sansa sau o noua usa deschisa? Cati alegem sa primim singuratatea in viata noastra ca o provocare spre a ne cunoaste? Cati alegem sa ne bucuram de saracie ca de o noua lectie de a ne organiza mai bine, de a renunta la nimicuri?
Nu putem controla nimic. Si atunci de ce sa pierdem vremea lamentandu-ne de diverse? Putem controla ceva, in schimb - s-a gandit Divinitatea la toate :) felul cum reactionam sau suntem noi. Avem de ales in fiecare clipa din timpul asta, petrecut in viata asta.
What do you choose?
I chose something else...which reminds me of..reasons
Monday, 13 August 2018
De Perseide
Singuratatea nu e intotdeauna prietena, insa in seara asta e. Se bucura de fiecare adiere de vant si de fiecare gand care strabate autostrada gandurilor. Se aud greierii si isi concentreaza privirea pe cer poate poate vede o stea cazatoare.Sunt Perseidele. Ar trebui sa vada multe. In buricul targului e mai greu, desi sta intr-o zona linistita, unde aude greieri, luminile orasului se incapataneaza sa ascunda bolta cereasca.
Si-a aprins o tigara pe balcon si incearca un fel de "impamantenire cu sine", nu de alta dar ultima luna a fost cam tumultoasa. Vacanta mult visata i-a adus aminte ca e om si are pasiuni, gandurile s-au mai asezat. E greu sa traiesti in lumea asta in care trebuie sa demonstrezi tot timpul cat de bun si minunat esti. Si mai greu e cand pe langa toata lupta zilnica trebuie sa accepti frustrari si sa pleci acasa cu noduri in gat. Sa nu mai zic de proteste pasnice de la care pleci gazat ca un sobolan pentru ca ai venit sa-ti exprimi indignarea. Momente vesele si mai putin vesele. Momente frustrante si momente pline de implinire.
Aprinde a doua tigara si face o recapitulare a ultimei luni: pisica, flori, prieteni, vacante, mare, condus noaptea, plans, indignare, rasarit de soare, exaltare, ras, mirare, frica, somn, emotii, muzica, nesiguranta, intrebari, imbratisari, excitare, dorinta, raspunsuri, libertate, plans de fericire, plans de frustrare, zambete tampe, poze, regasire, somn de pisica, baie in mare, calcule...au fost ceva.
Lipseste muntele si lipsesc stelele cazatoare care nu se vad de lumina orasului. Lipseste linistea unei tari frustrate si lipseste demnitatea si responsabilitatea propriilor actiuni ale oamenilor printre care m-am nascut si al carui neam se pare ca apartin. Lipseste empatia si curajul autenticului.
Dar cel mai mult in seara asta lipsesc stelele cazatoare.
PS: as fi pus sursa pozei, dar am primit-o de la un om drag
Subscribe to:
Posts (Atom)
