Thursday, 15 February 2018

stiu..da, eu stiu

Stiu ca am zile proaste si zile bune, stiu ca ma trezesc cu chef sau fara, dar am invatat ca acest chef mai vine si mancand. Stiu ca sunt dubioasa uneori sau ca am zile in care nu am chef de nimeni...Stiu ca am ranit si o sa mai ranesc oameni. Si mai stiu ca asa cum stiu sa ma bucur de natura, asa stiu sa nu vad nimic daca nu vreau, sa fiu defensiva si agresiva.

Stiu ca sunt puternica, dar uneori uit. Stiu ca toate sunt trecatoare, dar si asta uit uneori. Stiu pentru ca am citit, pentru ca am ascultat pentru ca am stat pe margine sa observ. Si mai stiu pentru ca am muncit, pentru ca din diferite motive ma ambitionez sa nu uit sa scriu si sa citesc, sa cant, sa alerg sa am grija de mine. Stiu pentru ca iubesc frumosul si traiesc in bula mea roz pal argintie si turcoise in acelasi timp in care oamenii sunt buni, nu iei nimic personal si lumea ta este fix oglinda gandurilor tale. Si mai stiu ca iti trebuie rabdare si prezenta in tot ceea ce faci. Stiu ca e important sa crezi in actul creativ si sa vezi partea buna a oamenilor..altfel o sa ai o lupta eterna cu tine.

Stiu sa repar o priza, sa schimb un ghiveci, sa cant la chitara vioara si pian, sa dansez, sa ma dau cu schiurile, stiu sa folosesc o masina de spalat, un blender si stiu sa-mi instalez windows, stiu sa caut pe net, stiu sa gatesc orice (aproape), stiu mirosul oamenilor, stiu pasul oamenilor, stiu vocea lor.

Stiu muzica - prea multa uneori, ar zice unii :) Stiu sa merg pe motocicleta si stiu sa conduc o masina, stiu sa merg pe patine si stiu sa merg cu bicicleta. Stiu sa fac un nod dublu opt si sa tai un blat de tort.

Stiu sa mangai, stiu sa tin in brate, stiu sa-mi fie dor si stiu sa plang in tacere si stiu sa o iau de la capat. Apoi mai stiu sa fac o cafea buna si o prajitura de morcovi.

Stiu zile de nastere si numere de telefon. Stiu cum e sa-ti fie lene si sa-ti fie somn. Stiu cum e sa nu ai stare. Stiu cum e sa-ti doresti sa ai radacini si nu prea. Stiu sa rad singura sau sa plang. Stiu sa sa nu zic nimic 3 zile si stiu sa vorbesc 3 ore doar eu.

Stiu ca uit tot ce stiu, dar imi aduc aminte imediat dupa.
Sper nu uit sa recitesc asta daca voi avea Alzheimer :))


Friday, 26 January 2018

franturi despre simtiri si liniste

se zbate intre ce e bine si ce isi doreste. Stie foarte bine ca "ce e bine" nu exista.Stie mult prea bine ca nu exista bine si rau si toate depind de circumstante. Ca te simti bine acum intr-o anumita situatie, maine s-ar putea sa nu-ti priasca atat de mult. Sunt atatea variabile incat uneori simte ca ameteste daca incepe sa le calculeze..Asa ca mai ia o pauza.
Si atunci, se zbate intre frici  - naiba sa le ia - si puterea pe care o simte uneori, puterea aia cu care poate sa isi sustina orice parere, sa convinga pe oricine si sa mute toti muntii din loc.

Dimineata a venit ca oricare alta insa nu a resimit-o asa. Acum era racoare in camera si se simtea vesela. S-a intins ca o pisica , apoi si-a exprimat intentia pentru ziua respectiva.Voia sa fie vesela ziua intreaga. Asta a fost toata intentia. Insa nu i-a iesit...sau ma rog,nu total, partial. Dar ce inseamna partial cand iti doresti totul?

Experientele noi si increderea oamenilor i-au adus  incredere si zambete. Putea sa cante cu voce tare, sa rada si sa se joace fix asa cum isi dorea. Uneori chiar isi permite sa se alinte..doar pentru ca poate - da, asta este alintul suprem.

Miros de scortisoara, o baie calda si pisica torcand in brate. Citeste o carte si langa are un pahar de vin. Din cand in cand ii bazaie telefonul, dar alege sa-l ignore. Nimic nu o sa deranjeze seara asta..nici macar omul catre care gandurile i se pierd din cand in cand. Seara asta este pentru ea si atat.

Isi doreste uneori sa spuna muulte lucruri, iar alteori sa taca si sa-si savureze linistea mult dorita. Ar dori, de fapt, sa aiba curajul sa spuna acele lucruri multe..dar nu le spune. Linistea e mai pretioasa. Sau frica e prea mare. Atunci cand spui sincer lucruri, risti sa te simti vulnerabil in fata celui caruia ii spui..si atunci, ce faci? Risti? Cel mai probabil, nu.
Mai bine taci si lasi lucrurile sa se intample asteptand sa dea un semn celalalt..sa vina el spre tine, sau sa para interesat. Ce tampenie! Asta tot din frica vine?..

Apoi rade, dar nu-si recunoaste rasul. E un ras lucrat si prefabricat sa "dea bine" si  sa fie "prietenos". Cum ar fi  sa rada ironic de fiecare data cand simte asta ? Probabil eliberator :)

...............................................................................................................


Important e sa simti si chiar daca simti franturi sau frica, liniste, veselie sau tristete sa le simti si sa fii constient de asta si sa le accepti. Uneori radem din tot sufletul, alteori nu stim cum sa inabusim furia sau tristetea. Hai  sa nu le ingropam..ci sa le simtim, sa trecem prin ele si sa invatam. De cele mai multe ori ne ferim sa fim noi, sa iubim sau sa spunem ce gandim.

Poate daca am spune ce simtim ar fi mai liniste..macar in capul nostru







Wednesday, 17 January 2018

out..in..pe undeva pe acolo

Se intampla asta de cateva ori pe an sau poate de mai multe ori in functie de persoana. Se intampla sa nu ai chef sa te ridici din pat sau sa porti o conversatie. Se mai intampla sa nu-ti doresti nimic si in acelasi timp sa iti doresti totul. Tragi obloanele si stai asa contemplativ la nimic.

Apoi, se intampla sa fii nevoit sa iesi din zona de comfort.Si atunci e usor infricosator, dar autentic in acelasi timp. Multi din noi dam inapoi de la acest scenariu.
Nu mai bine stau eu in camera mea cu obloanele trase contempland la nimic? Sau nu mai bine imi vad eu de programul meu zilnic?

Cum ar fi daca intr-o zi ti-ai arunca lista cu lucruri de facut la gunoi? Azi nu ai nimic de facut..ce faci?

Iti zic eu.Nu o faci? Stii de ce? Pentru ca e al naibii de infricosator sa iesi din roata ta de hamster. S-ar putea sa ametesti, sa nu stii incotro..

Incerc sa imi dau seama de unde vine frica asta si "povestea" cu zona de comfort. Sunt programari genetice? De ce ne e frica ? De inedit? De penibil - ne-o fi zis cineva ca e aiurea sa fii penibil la un moment dat, asta sigur. Ne e frica sa fim noi si atat?..Cam trist.
Razi, daca vrei sa razi. Plangi, daca vrei sa plangi. Stai in casa inchis 3 zile si apoi aduna tot ce ai si muta-te in Brazilia sau in Groenlanda.
Ia-ti o zi libera sa mergi la spa sau sa stai in casa sa citesti sau dormi.Ai grija sa fie marti sau miercuri.
Fugi undeva un lume, oriunde doar de dragul de a experimenta lucruri noi!
Iesi din zona aia in care doar hainuta sau inelul sau masina te fac fericit! In care esti fericit daca seful te lauda sau ai rezistat o saptamana la job fara o criza de nervi.

Nu te mai bucura ca a trecut saptamana. A trecut o saptamana din viata ta in care ai trait de pe o zi pe alta asteptand week-end-ul.Ai facut ceva pentru tine?

Si..ma intreb in fiecare zi: Ce vreau sa fiu azi?Ce vreau sa simt azi? Unde vreau sa fiu azi?




Tuesday, 14 November 2017

Dorinte

What are your deepest desires?
Grea intrebare. Sau nu.E mai greu sa-ti recunosti tie ce iti doresti cu adevarat.Iti doresti sa te iubeasca cineva, sau iti doresti sa traiesti pana la 100 de ani sau iti doresti o cariera, o masina, o casa, sot/sotie si copii? Poti sa-ti recunosti macar ce vrei cu adevarat?
Ia-ti o seara pentru tine si gandeste-te un pic ce-ti doresti cu adevarat, apoi indreapta-ti toate energiile in acea directie. Ziua de azi nu se va intoarce niciodata si ce rost are sa ajungi la 80 de ani si sa-ti dai seama ca nu ai facut ce ai vrut cu adevarat.?-ca nu i-ai zis acelei fete ce simteai, ca nu te-ai dus la acel interviu, ca nu ai plecat din relatia de codependenta, ca ti-ai gasit tot timpul scuze sa nu faci  ceva sau altceva.
Imi doresc un milion de lucruri, sa le zicem asa, si am experimentat scenariul in care ce-ti doresti  se va intampla tot timpul. Singura conditie este sa chiar sa iti doresti cu adevarat.Si nu ma gandesc la un ceas sau o pereche de pantofi, desi daca te concentrezi pe material..vei avea si material :)
Iti doresti sa calatoresti, sa schimbi locul de munca, sa gasesti iubirea? Relax, lay back :) and focus..

**************

to be continued..


Tuesday, 17 October 2017

diferente

Ma gandesc de ceva vreme la diferenta dintre nevoie si atasament.Da, atasamentul ala pe care il simti cu sufletul, nu ce numesc niste persoane document atasat unui e-mail..in fine..nevoia mea de sarcasm :)
Ca sa nu mai zic despre diferente dintre nevoie, atasament si iubire.Filosofii contemporani impart asta mai nou in 2:iubire si atasament. Insa pentru mine sunt 3. Exista de multe ori nevoia..nevoia de un lucru, de o stare, de o persoana pe care de multe ori o confundam cu iubirea. Avem nevoie de notiuni in jurul nostru care sa ne confirme ca suntem de ajuns de buni sa fim iubiti si apreciati.Da, era sa uit de nevoia de apreciere..tot nevoie este.
Apoi atasamentul ala tamp (si nu ma refer doar la obisnuinta, pentru ca te poti atasa de cineva din primele 2 zile) care ne da senzatia de confortabil, pentru ca acopera niste nevoi.Atasamentul e confundat cel mai adesea cu  iubirea. Ne-am obisnuit, ne ofera ce ne doream, acopera toate dorintele noastre materiale(are casa, are masina, e sexy, e sanatos etc)

Da, poate ca suna bizar, dar asta nu e iubire.Daca ai nevoie de ceva de la el/ea..chiar daca ai nevoie de persoana/lucrul ala ca sa te simti relaxat, confortabil sau amuzat..nu asta nu e iubire e nevoie sau atasament.Si daca te intalnesti cu persoana care iti ofera toate acestea si ai impresia ca o iubesti..ei bine, nu o iubesti.

Mai straniu e ca ni se schimba prioritatile si nevoile si atunci ne dam seama ca nu mai "iubim" persoana respectiva..da,stiu..am mai simtit asta, nu? Cum naiba nu o mai iubesti?
- Pentru ca nu ai iubit`o de la inceput :)

"Vreau  sa fiu cu tine", " Te doresc", " Te vreau", "mi-e dor de tine" nu ma duc cu gandul decat la nevoi si nicidecum la iubire.

Iubirea nu cere nimic. Iubirea doreste sa ofere, lasa de la ea si simte, nu asteapta ca cel/cea de langa sa fie cumva. Iubirea nu e dezamagita si nici geloasa. Iubirea face zilele frumoasa indiferent de orice cauza externa. Iubirea nu e frustrata si nu e nici siropoasa. Just is.

Pare ca scriu din carti.Poate ca da, pentru  ca m-am documentat mult si am ascultat mult.

Stii cum e sa zambesti toata ziua si  sa nu iti dai seama de la ce? Sau stii cum e sa-ti doresti  sa-i  fie ei/lui bine indiferent daca e cu tine sau nu, sau daca il/o vezi sau nu ?

Nu conteaza daca e cu tine sau e cu altcineva.Poti zambi la fel de mult si de autentic. Nu conteaza daca ploua sau ninge sau e noapte..poti sa zambesti doar pentru ca simti iubirea.

Am tot facut referiri la persoane..insa in capul meu..nu conteaza catre cine proiectezi iubirea; poate fi o persoana, o divinitate sau orice altceva.

...to be continued