o apita, o mancarica?

Si ma duc la concert in stilul inconfundabil cu 2 km pe ora, record nou personal.Ambitia de a demonstra ca pot.Am ajuns mai devreme, numai bine cat sa ma odihnesc inainte de cele 4-5 ore de stat in picioare. La intrare ma intampina zambitor uriasul de la paza si protectie cu intrebarea:ai ceva in geanta?o apita?o mancarica? Eu ridic usor din sprancene si mirata ii zic nu. Ma ajuta fata si se pare ca acum si bastonul :) As fi putut avea un spray paralizant sau un "cutitas" sau "o bombita" pe el l-a interesat de apita..ma rog.Fiecare cu interesul sau.
As putea insira intamplari de genul asta la nesfarsit din ultima perioada, de cand sunt mai inceata si mai atenta la cei din jurul meu.Nu de alta dar nu vreau sa risc.
Concluzia generala:pe majoritatea ii intereseaza propria persoana si atat.E foarte greu sa te pui in papucii celuilalt, chiar daca acest celalalt este foarte apropiat tie, ce sa mai zic de straini. Nimeni nu stie cum e de fapt, cum se simte , cat de albastru vezi tu cerul azi. Nu neg, e greu.E al naibii de greu pana nu esti tu intr-o anumita situatie si imprejurare. Zis si facut, m-am pornit sa-mi cer scuze pentru o chestie intamplata acum 7 ani.Acum stiu.
Concluzia 1: toate lucrurile pe care le facem se intorc asupra noastra - stiu ca e cliseu, dar asa e. Concluzia 2: nuantele sunt rodul imaginatiei noastre
Concluzia 3: nu primesti ce visezi, ci doar pentru ce ai muncit
Concluzia 4: daca ai un scop in viata ce nu se bazeaza pe resursele proprii, ala nu e scop e vis.Dream on :)

Viata, ca  o intamplare, strikes back  each  and every time :) karma IS  bitch .

Atunci?! Eu am hotarat  sa zambesc si  sa privesc inainte.Aveti grija de voi, nimeni nu  are.