Asa cum spuneam, dupa noapte in care a nins ca in povesti, de iti venea sa te lipesti cu nasul de geam si sa tot privesti (stiu ca unii din noi chiar au facut asta) trebuia sa ne pregatim barcile sau colacii de salvare.Da` , degeaba dam vina pe autoritati ca "i-a prins prin surprindere" si anul acesta, dar la fel, suntem si noi: nepotrivit imbracati, incaltati, cu nervii la pamant, cu batistele in buzunar fara barca sau colac de salvare. Caci, se stie, dupa o zapada ca-n povesti in minunatul oras al lui Bucur vine "potopul", dupa care "patinoarul", dupa care iar zapada si tot asa.E in fiecare an, tine cam tot atatea luni. Vine cu dureri, depresii, nervi , dar pentru cei ce stiu sa aprecieze vine cu bucurie: bucuria de a aluneca la vale, bucuria sarbatorilor plina de liniste si multumire de sine, bucuria lucrurilor mici (care, adunate, fac o bucurie mare), bucuria unui an in care am invatat lucruri despre noi si ceilalti, in care am descoperit, am simtit.
Let`s enjoy: sosetele uscate pe calorifer, vinul fiert, fulgii ce raman pe manusi, merele coapte, intalnirile indoors cu prietenii sau out-doors la o tura sau ride plin de motivatii..
Let`s enjoy: cadourile, parintii, prietenii, sarmaua aburinda, cozonacii, impodobitul bradului, torsul pisicii pe calorifer, drumurile pline de dume la munte, zambetul copiilor :)
3 comments:
cunosc cumva partia aia? :))
:) nu stiu..te-ai dat in Poiana ?
Foarte frumos spus. E frumos sa te afli intr-un asemenea tablou scris de tine. Felicitari pentru postare! :)
Post a Comment