De ceva vreme sunt linistita..din nou - life is just ups and downs maybe - si pozitiva si optimista .Zambetul mai dispare odata cu gandurile si introspectiva. Este si asta motivul pentru care sunt linistita.Nu musai ca mi-am gasit acea liniste, cat mi-o doresc foarte tare si ma lupt cat pot sa o am si sa o pastrez. Ma regasesc cu oameni, cu mine si cu lucruri mici dar atata de palpabile si linistitoare.
daca am fi fost saraci cu duhul probabil ca totul ar fi fost mut mai simplu.Dar noi ne dorim, speram, visam ,luptam tot timpul pentru ce nu putem avea. Ne frustram ca nu se intampla toate cum, cand , asa cum vrem.
Un apropiat mi-a zis ca nu sunt musai linistita ci resemnata, resemnare ce vine odata cu varsta si dupa ce ai trecut prin experiente mai mult sau mai putin placute. Sincer, nu as putea sa-l contrazic.
Nu stiu daca ma voi multumi vreodata cu ce am( cand aveam parul lung mi-as fi dorit sa fie scurt, acum imi doresc din cand in cand sa-mi impletesc parul), ciudat pentru un om crescut in spiritul :"multumeste-te mama cu ce ai , ca il manii pe Dumnezeu"si " ce-ti lipseste, altii nici nu au ce pune pe masa" si lista ar putea continua in prea-cunoscutul spirit romanesc" capul plecat sabia nu-l taie".
Cu totii avem motivele noastre sa luptam, sa cantam , sa fugim, sa plangem, sa radem. Intelegem motivele celuilalt sau nu, ne intereseaza sau nu, tine strict de cum suntem formati si de baza genetica I guess. Incerc sa inteleg reactii si tonalitati. Poate ca nu ar trebui sa incerc asa de mult tocmai pentru ca simt ca toate se intampla cu un motiv.
2 comments:
"ma lupt cat pot sa o am si sa o pastrez"
Fighting for peace is like fucking for virginity. ;-) Se aplica si la nivel de pace interioara la fel de bine.
Si e normal sa luptam tot timpul pentru ce nu putem avea: fructul interzis are intotdeauna un gust mai bun. :)
nu cred ca ce nu putem avea este obligatoriu interzis
Post a Comment