Tuesday, 22 May 2012

all it is

Si zici  ca ai incredere nu? Si zici  ca stii  ce vrei..si-ti  faci planuri si  visezi si ...
mda.. intr-o buna zi nu mai conteaza nimic din toate astea
te trezesti  ca toate planurile tale s-au  schimbat, ca trebuie sa recalculezi, ca ceea ce credeai  tu  ca e liniste e de fapt haos, ca ce credeai distractie era pierdere de sine, ca oamenii pe care  ii  credeai prieteni sunt niste cunoscuti  care nu fac altceva decat  sa se procupe de existenta altora, ca esti inconjurat  de oameni mucegaiti pe interior, de oameni  fricosi si  tristi si  ca te bucurai pana atunci  doar pentru  ca  nu  erai singur, pentru  ca gasisei altii  ca tine.
Te trezesti dimineata cu o  raza de soare fix  in ochi, te uiti mijit la obloanele pe care ai uitat  sa le inchizi cu o  seara inainte pentru  ca erai prea beat  sa ma faci  asta,te cam doare capul si gustul si mirosul iti aduc minte ce dracu` ai baut noaptea trecuta.Nu intelegi insa de ce. Cu frica te uiti in stanga si in dreapta sa vezi  daca mai  e cineva cu tine in pat( ti s-a mai intamplat si parca vrei  sa te pregatesti  de replica aia nasoala). Linistea asta apasatoare face ca durerea de cap  sa fie mai  acuta.
Impleticindu-te spre baie te bucuri  ca ai  ajuns totusi  acasa.
Ce urmeaza?..
Iti  faci  cafea, daca mai  ai, daca nu, te duci  mai incolo la chioscul din colt si intre timp iti  aprinzi o tigara. Ar fi bine sa faci un dus, dar atunci  te-ai trezi si ti-ai  da seama cat  de singur si  trist  esti.Asa ca mai stai  asa un pic.Sigur te duci  dupa aia din nou in pat  sa mai motai  vreo  2 ore..doar asa..pana se face seara si  "prietenii" tai  te suna sa te intrebe daca iesi la bere..

Pana in ziua aia cand ti  se deschid ochii cu  adevarat si nu  refuzi  sa-i tii  deschisi si infrunti  aerul  rece de afara, sau  soarele fara ochelari; pana in ziua aia cand nu te mai simti singurul mahmur de pe strada, imbracat dubios( cu hainele mirosind a fumul carciumei  de aseara) si nu mai  stii cum sa te intorci in hruba ta asteptand sa se faca din nou  seara.
 Si apoi iti  dai seama cat  timp  a trecut pe langa tine cu  frica ta cu  tot, ca puteai  de atatea ori  sa  spui lucrurilor pe nume, ca timpul  a avut de fapt rabdare cu  tine, ca toate erau  atat de aproape, ca  nu trebuia decat  sa intinzi mana, sa fii un pic binevoitor, sa ridici  ochelarii aia de pe ochi  si  sa incepi  sa traiesti si ziua.

Unii  se trezesc mai  devreme, altii mai  tarziu. Life sucks, nu? Ei bine, nu..te vei  trezi cu piesa aia vesela in cap, va mirosi  a cafea in toata casa si cineva te va saruta pe pleoape.O  sa vrei  sa te ridici  din pat, sa faci micul dejun si  sa multumesti.

1 comment:

Vlad said...

happy-ends are boring ;-)