e ca un film prost

cred ca am citit prea multe carti politiste legate de conspiratii.joc intr-un film prost in care nu se vorbeste cu mine , nu mi se da de lucru, si nu-mi pot explica lipsa totala de transparenta.Si nu pot face nimic decat sa ajung acasa, sa nu ma mai gandesc, sa-mi desfac o bere si sa-mi aprind un cui si sa sper ca "totul o sa fie ok"(laitmotivul ultimelor luni)
Stiam ca o sa fie asa, mi s-a zis, am fost avertizata si de aceea nu ma plang, nu ma agit si incerc sa fiu constructiva pentru mine.
E greu sa nu pui suflet, pentru ca daca nu pui suflet nu iese nimic, dar si cand incepi sa pui prea mult nu mai e chiar asa bine.

Cum se potrivesc toate..chiar cand voiam sa ma reprofilez, sa ma apuc de productie, de scris, de cantat de orice altceva numai ce fac acum nu
Cineva acolo sus le aranjeaza si cred ca uneori se amuza tare cand noi luam decizii pripite.