Coliba in stil danez a Unchiului Peti

pentru ca nu poti sta locului cand vezi ca afara ninge de 3 zile si te gandesti cum o fi pe partiile patriei cu placa sau schiurile in picioruse..pornesti la drum.Se aduna in 3-4 zile cativa impatimiti ai domeniului alb gata sa exploreze partii si paduri noi.Deci:se iau 9 personaje, o duba si un chef nebun de "dat".
Se calculeaza si recalculeaza, se asteapta imbarcarea fiecarui personaj cu rabdare pentru ca fara unul sau altul echipajul nu ar fi asa cum trebuie si se porneste la drum.
Nici bine nu iesim din oras ca iata foamea da ghes.Cu ocazia asta sa o punem si de un pariu: cel mai infometat sa manance 10 burgeri in 30 de minute(timpul nu ne permite mai mult:am zis ca plecam la 10, e deja 11 jumate si pana la 3 jumate ar trebui sa ajungem in Luncile Prigoanei la cabana in stil danez a "unchiului Pati")...detalii..detalii.. s-au mancat doar 7 in 15 minute
Drumul pare mai scurt pentru ca din spate de unde sunt eu se bea rom cu cola si se povestesc minuni.pana la 5 toti dormeau, mai putin Matei(soferul tripului) si Ice Honey(copilotul)
trecem de Sebes, dispare si semnalul si iata-ne in the middle of nowhere catre cea mai noua"statiune" din Romania.

La 7 ajungem la Luncile Prigoanei.Cele -12 grade ne intampina cum se cuvine.La fel si Nea Peti, banatean autentic, ospitalier.Surpriza 1:in cabana e frig de crapa pietrele;Surpriza2:nu avem electricitate ci doar niste lumanarici, nici apa curenta(decat la un izvor la 100 de m ) si toaleta este mioritica de lemn, in spatele cabanei sub un brad;Surpriza 3:nu exista de mancare decat ce ne-am adus de acasa:adica nimic.
Nea Peti ne ajuta cu ce si-a adus el de acasa pentru el si cu ce se mai gaseste prin cabana.
cabana stil danez: 2 camere inalte de 2 m, lemn fara izolatie,o mica sobita cu lemne, 3 paturi si doua fotolii,o masa rotunda pe mijloc; nu am dibuit inca stilul asta danez..

Ne grabim spre partie.Drumul nespus de frumos.Nea Peti ne mai povesteste una alta despre zona si planurile de afaceri ale zonei.
Marea ne-a fost mirarea:4 lei o urcare, 35ron:12 urcari, 60 ron abonament pe o zi.La chioscul de la baza partiei:ceai, cafea, vin fiert, apa:3,5 ron, sandwich-uri:4 ron.In rest absolut nimic.nimic.nimic.De semnalul telefonic v-am spus?lipseste cu desavarsire pe o raza de 50 de km..buun.
A urmat o zi plina cu urcari si coborari, cu peripetii la teleschiul care se tot oprea.Sambata s-a terminat la cabana unde am tras la sorti plantonul din noaptea ce va urma pentru a pune lemne pe foc.
Peti ne-a omenit cu niste slaninuta si ceapa,bomboane si prajiura facuta de mama lui; de la un magazin aflat la 30 de km departare am mai luat niste potol si hai la somn.
M-am decis sa ma mai incalzesc cu licori bahice si sa-mi petrec noaptea vesel. Am vazut cel mai instelat cer din viata mea in noaptea cu pricina si oricare ar fi fost conditiile de cazare, sau micile inconveniente... toate s-au sters.
Noaptea a trecut destul de usor si fara sa inghetzam de frig asa cum ne asteptam.
Duminica dimineatza ne organizam cu mic cu mare pentru o noua zi de zapada si plecarea spre casa.Nea Peti da baietilor de la E981 un interviu, ne imbratiseaza si se simte bine in centrul atentiei.
Duminica am preferta off-piste-ul in locul partiei si bine am facut..am avut o zi grozava.Nu stiu de ce m-am luat dupa previziunile lui Sam referitoare la vreme,cert e ca am cam inghetat,oricum asta a fost ziua cu poze multe


Drumul spre casa lung si obositor, parca a durat chiar un pic mai mult decat la plecare. Mereu drumul inapoi este mai greu
Concluzia:mi-e si mai dor de"dat" si de zapada, mai plec cu oamenii astia veseli(daca ma mai iau cu ei),experienta cu Sureanu va ramane de neuitat multa vreme de acum, chiar daca nu scriam eu desre ea