ca si cand

se intampla lucruri.le privesc ca si cand nu m-ar implica.Totul e o povestioara simpatica despre o minte prea distrata, o privire prea trista sau prea vesela,dorinte extreme sau zile comune.
ca si cand nu sunt aici lucrurile continua sa se intample.Noroc ca am crescut si am inceput sa ma detasez de lucrurile care nu-mi plac.
Am intalnit oameni noi, nu ca as fi tinut musai sa inalnesc oameni noi..a fost asa..ca si cand..unii imi plac altii nu.nimic grozav in asta.Zilele trec una dupa alta tot ca si cand.in unele se intampla cate ceva in altele daca nu se intampla pana la 4 dupa amiaza fac eu ceva sa se intample.
si timpul trece tot ca si cand si imi dau seama ca de ceva vreme mi-au aparut cateva fire de par alb, ca nu mi-am luat carnetul nici pana acum, si nu mi-am schimbat ochelarii ..si de o saptamana ma tot organizez sa ma intalnesc cu o prietena,si nu am mai vorbit cu mama de cateva zile..
exista insa si partea buna a timpului asta care trece ca si cand:simt, traiesc, iubesc, zambesc..sunt aici si asta conteaza cel mai mult; evenimente ca cele intamplate in suburbia te fac sa gandesti un pic altfel.Ar fi frumos doar ca astfel de evenimente sa nu mai treaca pe langa urechile oamenilor doar asa..ca si cand