Wednesday, 19 March 2014

you`ll never know what you`re going to get

Intreba zilele trecute cineva la radio "de ce va e dor?".Pe facebook sute de cometarii..majoritatea despre dorul de copilarie sau despre cine erau acum 10 ani.Sau de munte, sau de mare.Niste imbecili. Vrei la munte sau la mare..go planet.Cine te tine?Aaa..betia de vineri seara.Too bad.Renunta la asta ca oricum ai parte de ea in fiecare saptamana si du-te unde vrei tu in weekend.Ti-e dor de copilarie?Inseamna ca esti total nefericit si cel mai probabil ti-e dor de bunici sau de parinti, du-te si viziteaza-i sau viziteaza bunicii altora..o sa ajute. Ti-e dor de tine?Eh..pai bine aici e o problema cu tine. Stai un pic..ia-ti 5 minute in care nu te gandesti la nimic.La pranz nu manca in bucatarie,nici in fata lapotpului, de fapt..stii ce? nu manca deloc.Du-te in parc..sigur ai un spatiu verde pe langa birou( un loc de joaca pentru copii este perfect).Daca iti este chiar foame ia un covrig ceva.Si uita-te la tine si la cei din jur.Priveste cu atentie cum esti si priveste-i pe cei de langa tine.Iti place?Da?Atunci stop complaining!! Nu-ti place?Atunci schimba. Pff.simplu..nu?Nope Hai sa mai incercam inca o data. Te trezesti de dimineata, te duci in baie si..te uiti in oglinda sau nu? Da?Ce vezi?Iti place?(mda cam multe intrebari)Just try it:) Din intamplare ma uitam pe niste poze vechi( mi-am sincronizat telefonul cu un cont de mail si mi-au aparut toate pozele) si ma uitam ce inocent, credul zambeam...Da, la 25 de ani crezi ca poti muta muntii.Ei bine nu poti.Ai satisfactii mici, mari.Ai regrete mici mari. Ai zambete de toate felurile.Doar ca..nu mai zambi fals,frateee!Nu te ajuta nici pe tine nici pe cei din jur.Nu vezi?Te ingropi. Imi place sa cred ca suntem toti copii( si uneori suntem)si ca unele lucruri nu le invatam niciodata, dar e bine asa,copii fiind avem toata viata inainte sa invatam :) 2007 versus 2014 :p Enjoy what you have, while you have...never know what you`ll gonna get

Friday, 10 January 2014

way of living

Vreau de ceva vreme sa scriu despre ordine si disciplina, de cum toate astea ti-ar simplifica existenta.Unii ar zice ca sunt prea stresata si dusa la extremul negativ cu obsesiile legate de ordine:"aia trebuie sa stea acolo si cealalta dincolo,mananci sanatos, faci miscare, bei apa" - eh..sa nu exageram..nu? Pai bine, nu exageram si totusi exista apropiati care-mi spun ca atunci cand intra in casa'mi se descalta si se poarta cu manusi sa nu ma deranjeze(c`moon!!),in plus sunt altii care mi-au marturisit ca de cand m-au cunoscut s-au ordonat...ce sa mai cred?O fi bine? Nu? Sa va zic: eram copil si uram tot ce tinea de aranjatul hainelor, caietelor, inchisul sertarelor, luminii, gazelor, usii de la intrare.Pe modelul "who the fuck cares ,and who the fuck is going to break my house?". Toate bune si frumoase pana cand m-am mutat singura si am descoperit ca am nevoie de acea ordine ca sa pot supravietui usor. Da,nu indes lucruri in dulap pentru ca nu-mi place sa ma imbrac sifonat, da, am grija ce mananc pentru ca nu-mi place starea de rau de dupa, da, fac sport si beau apa pentru urasc sa gafai dupa 5 minute de urcat pe scari sau alergare usoara dupa tramvai sa nu mai zic schiat 10 minute, in plus cheia de la usa de la intrare e importanta - altfel risti sa dormi in fata ei in caz ca nu ai la cine sa apelezi la 2 noaptea( sa traiasca bunica`mea sanatoasa o mie de ani ca m-a primit in noaptea aia) Asa ca am instaurat alt mod de viata mai ordonat si mai curat,zic eu. Uf..sa nu intelegeti gresit..beau alcool, fumez, ma duc la somn la cel devreme 12, ma duc in carciumi etc..insa nu asta e scopul.Imi doresc mai tare sa ajung la sala a doua zi sau treaza in adevaratul sens al cuvantului la munca decat sa stau sa ma afum nefericit udeva in oras. Ma rog, cred ca fiecare isi stie prioritatile sau ar trebui sa si le stie.Ideea initiala era sa impartasesc ce am castigat: increderea ca pot ;) ups and downs.. ahh..multumesc voua celor care sunteti acolo zi de zi si-mi suportati mutrele.Va cam iubesc

Monday, 2 December 2013

numeri?..pana la cat?

Bunul samaritean numara? Eu cred in povesti si zic :nu.Traim o poveste?Nu.Exista buni samariteni?Poate ca da, poate ca nu.Cine iti spune care e limita pana la care nu mai poti crede, lupta, vrea, da? Masori?in ce? In recunostinta?Nu masori?Cum? Sa zicem ca ti-ai gasit cui sa oferi si nah..oferi.pana cand?Pana cand poti oferi neconditionat?Sa ma zicem ca celalalt vrea sa primeasca, insa nu schiteaza niciun gest de recunostinta, ci ia totul asa pentru ca i se cuvine.Nu-i bai, ai de unde da si dai.Cat? Unde e limita?Cand nu mai dai?Cand nu mai poti sa dai neconditionat? Sau daca stii ca nu poti da neconditionat nu dai de la bun inceput?! Ma invart in jurul cuvintelor si ideilor. Ai zile cand esti imbufnat.C`moon..toti avem! In zilele alea dai?Ce?!Replici reci?Poate ca da sau poate ca fugi in lume sa nu poti da nimanui acele replici doar pentru ca tii la ei si nu vrei sa-i incarci cu replicile nasoale sau nu vrei sa te incarci pe tine. Daca esti bun samaritean si ai uitat sa numeri inseamna ca rabdarea vine din uitatul numerelor. Cum uiti sa numeri daca asta ai facut toata viata?Nu constant, insa asta ai facut.Ai numarat gigacaloria, kilocaloria,notele,banii din portofel,cate zile mai sunt pana la concediu, cati prieteni ai pe feisbuc sau haicinci, cati tigani sunt in "romanica" si cati s-au adunat pe stadion.Cum nu mai numeri cand citesti o stire, sau testezi calcul de componente de pret si elemente din tabel? Numeri inainte sa pleci in concediu?( 3 sosete, 2 tricouri, 4 pachete de servetele etc)Cum traiesti fara sa numeri, bunule samaritean ?! Oh please teach me :)

Monday, 4 November 2013

Scrisoare deschisa catre toti barbatii care ma cunosc sau ma vor cunoaste

Dragul meu, In primul rand as vrea sa stii ca sunt constienta ca sunt frumoasa, desteapta si cu bani.Stiu ca am pasinui, ca am vocabular, ca stiu sa spun lucruri interesante.Asta nu inseamana ca sunt nemaipomenita, nicidecum.Toti oamenii cu pasiuni care au citit cateva carti si au grija de persoana lor sunt la fel. As mai vrea sa stii ca nu sunt neajutorata si ma descurc, asa cum stiu eu, dar ma descurc;slava Domnului am schimbat si prize, desfundat tevi, batut cuie si unde nu stiu, sun un prieten. Apoi, daca vrei sa ma impresionezi nu ma scoate la o salata sau intr-un local dansant studentesc - mai bine mergem la muzeu sau la o librarie sau la un concert.Aaa..nu te intereseaza aspectele astea, too bad ;) Nu ma interesezi daca esti insurat, logodit, in concubinaj.Nu-mi place sa ma leg la cap.Am facut-o, dar am invatat din asta - no good after all. Nu caut nimic, prin urmare nu te caut nici pe tine. Daca sunt politicoasa si-ti raspund la intrebari nu inseamna ca te plac. Iti poti da singur seama: cand o femeie te place se baga ea in seama cu tine si te intreba lucruri marunte, doar ca sa stii ca exista si o interesezi, orice ai face. Doar pentru ca intamplator am fost impreuna cateva luni acum ceva ani nu inseamna ca trebuie sa ma suni de fiecare data cand esti singur sau te-ai certat cu prietena sau esti beat. Nu sunt "mama tereza" si nu imi plac ciorbele reincalzite, plus nu mai suntem impreuna dintr-un motiv. Nu cant la karaoke, nu mananc mici si nici nu beau bergenbier.Nu suport sa vorbesti porcos si agramat, sa te autoinviti la mine acasa sau sa-mi cauti in cosul de rufe.Ai fetisuri de genul, te rog priveste in directia opusa mie ,aici nu gasesti ce cauti. Sunt nebuna - sunt.Stiu, imi place sa le duc la extrem, doar pentru ca stiu ca experientele extreme ma ajuta sa ma cunosc , sa stiu ce vreau, ce pot, ce sunt - asta nu inseamna musai ca ma interesezi, ma intereseaza doar reactia ta, care de cele mai multe ori ma amuza. Uff..esti cocos ,stiu,te-am jignit, nu o sa ma mai cauti :)) inseamna ca o sa am inbox-ul mai gol.E perfect,e obositor uneori sa sterg atatea mesaje si sa fiu politicoasa. Prin urmare..daca ma interesezi, te voi cauta eu, daca te simt prieten, te voi chema la mine acasa la o ciorba sau la un pahar de vin. Ai grija de tine si de reactiile femeilor pe care vrei sa le cuceresti :)limbajul trupului spune de o suta de ori mai multe PS: tricks nu = nu; poate = nu; da = poate

Saturday, 2 November 2013

acopera-mi inima cu ceva

..vorba cantecului. Am chef de toate si de nimic.As gati dar am frigiderul plin, as citi dar nu am stare, as invata dar nu am rabdare, as iesi sa socializez, dar m-am saturat de problemele celorlalti.As fugi in lume dar as da dovada de lasitate asa ca raman pe baricade incercand sa fac ce-mi place. Ce imi place? I want the same things but different. Vremea asta nu ma ajuta deloc.Incerc sa gasesc zambete printre frunze portocalii si fosnetele ierbii,printre cornuletele cu gem proaspat scoase din cuptor si in aromele diferitelor experimente culinare. Am gasit satisfactii si amintiri. Ma chinuie o intrebare: sunt femeile oare vreodata multumite, fericite si impacate? Chestia asta, starea de bine adica, se mosteneste?Are cumva baza geneica? - asa cred ca as explica mai multe.Am uitat sa zambesc, m-am impovarat cu ganduri si griji,m-am auto-responzalizat si acum ma tot impiedic de lucruri care se presupune ca mi le-am asumat. Fals. Ca scuza am faptul ca sunt o visatoare si o credula, iar apoi, cand vraja din vis dispare, comparatia dintre imaginea initiala si realitate da cu minus. Cam asa e toamna mea..Ma duc sa culeg niste castane.Would you join?