revolta de miercuri

voi  fi  uracioasa, as always.
 Am realizat si  simt nevoia sa anunt. Cel mai probabil  voi  emite truisme; unele acceptate de toata lumea sau majoritatea iar, altele considerate din start gresite.
Din start esti considerat ingamfat daca reusesti mai mult decat ceilalti, arati mai bine decat ei, ai pasiuni/preocupari placute,esti mai fericit.
Esti mult mai apreciat daca ai un succes dupa un esec si nu un succes dupa succes( atunci se cheama ca ai mancat rahat cand erai mic).
Femeile simt nevoia sa emita o fraza/propozitie rautacioasa fara un motiv anume, asa cum barbatii simt nevoia sa fie misogini.
Nu cred musai ca e in natura neamului insa, e atat de simplu sa te plangi fara sa faci nimic si  sa-ti arati cu mandrie ranile cauzate de propria-ti inconstienta, indiferenta, ignoranta.
Am fost invatati, crescuti sa ni  se dea fara sa facem nimic( eu  dau  vina pe comunism), apoi am invatat sa ne plangem, cersim, aratam ranaile, cerem drepturile din nou fara sa facem nimic si mai  ales am invatat sa judecam , sa fim hateri, la fel, fara sa facem nimic pentru noi- just waiting, if anyone gives  a fuck ( well..they do not).
Pai, tu crezi  ca daca stai cu mainile in san si te uiti cu  aroganta si usoara indiferenta o sa apara curcubeul ?aa..da, bine, comentezi pe feisbuc, lincdin , tuiter si  altele asemenea.


For fuck: traieste asa cum vrei dar daca vrei  sa fie liniste fa si  tu liniste, daca vrei sa-ti  zambeasca  un chelner lasa-i  10% ca ti-a adus la botul calului apa plata cu lamaie, nu mai  arunca  mucurile de tigara pe jos, ca sa  nu mai zic de ambalaje( pentru  ca apoi  sa remarci uite ce frumos si curat  era la..Vienna?) si  urmareste-ti scopul, linia, viata, zambeste - noi toti  suntem oglinda-zambeste-mi  si iti voi  zambi inapoi

despre mine

mii de ganduri, senzatii, idei
as vrea sa le impart cu  cei din jur si  atunci  scriu, scriu un sms, un mail , pe blog
Cand nu vreau, nu vreau si  atat: ma duc in lumea mea cu muzica, senzatiile, emotiile pe care nu vreau  sa le impartasesc cu nimeni  poate din frica de a le pierde, poate isi pierd farmecul momentului, poate nu gasesc acele cuvinte, cuvintele potrivite pentru  a descrie exact,pentru  cel  ce asculta sau  citeste, sa inteleaga.
traim, constienti  sau nu  fiecare cum  stim si cum putem. Unii invatam, altii nu, unii ascultam, uneori  radem de noi  de ei, de situatie.
Imi place sa cred ca toti  ne dorim mai mult si  din fericire sunt incojurata de astfel de oameni.
Am experimentat again lucruri noi, am trait niste momente, am vorbit cu mine, cu ei, am privit lumea din alt unghi -  experimente pe care le-as recomanda tuturor.
M-am intors, cu  zambetul pe buze, cu  forte proaspete cu  rabdare si intelegere. Si  am gasit aceeasi  scena la care acum ma uit zambind. Peste cateva luni  cand ma va ajunge oboseala acestui cotidian ma voi uita urat si probabil voi fi iritata; da, stiti..mereu din  vacanta ma intorc optimista si in fiecare primavara sunt vesela.
De dimineata la aprozar :"Eu  cand zic vino langa mama, tu  ce faci?..Pai  e frumos asa?"( eu mustacesc, ma uit la pustiul  strengar si  schimb sacosa  in mana cealalta)
La doua ore dupa, la telefon cu mama:" mama, Aloe face mustati?-  Doamne fereste cum sa faca!"
mai pe seara m-am plictisit, insa nenea la 60  de ani  care mi-a oferit locul in autobuz m-a inseninat, asta pana cand l-am vazult pe celalalt( nenea din  dreapta) care manca semninte..in acelasi autobuz

am plantat panselute - imi zambesc acum  din pervaz
mirosea a clorofila azi in bucatarie
mi-e dor sa cant, sa stau  desculta in iarba si  sa vad  un  rasarit la mare

ce-a vazut Oaia?