Saturday 1 June 2013

your choice

Cine decide care e limita?esti inadaptat social sau nu?esti dependent sau nu? cred ca e prima data cand mi se face pielea de gaina la asa senzatie. In seara asta e meci cu Petrolul -intamplarea face sa stau foarte aproape de stadion(which I love cand vine vorba de concerte si fug de fiecare data cand e meci)si aud galeria..wow..nu am auzit de multa vreme asa cantece si atata pasiune.Ii respect si ii judec ( un pic, nu mult:p) sunt sute de suflete ce stiu acelasi cantec si canta cu aceeasi suflare de baraie geamurile.Suna frumos, nu-i simt ca pe un act de huliganism.E frumos sa auzi/vezi atatia oameni uniti prin acelasi crez. Acum vine intrebarea: cati din ei simt nevoia de a apartine acestui grup?Cator dintre ei le place asa de mult sa urle "in gasca"( pentru ca atunci nu se aud doar ei urland)? cat de social addicted putem fi?de ce simtim nevoia sa apartinem unei "gasti"? pentru ca traim printre oameni se auzi un soptit din capatul salii.. Am trait zilele astea o durere.Cineva drag mie imi spunea ca durerea e un impuls "crescut" genetic de generatii: suntem invatati ca aia e durere, ca cealalta e palcere.Impulsul ala electric se duce fix la centrul nervos care ne spune:bucura-te! plangi!tipa! urca-te in masina si fugi! Jumatate de ora mi-au curs lacrimi! am incercat sa opresc impulsul , sa-l trimit catre alt centru nervos, sa ma concetrez pe altceva..si lacrimi imi curgeau pe obraz si rimelul se intindea..si m-am linistit la un moment dat..nu m-am mai gandit la asta. Unde e limita aici? Cand incepi sa plangi?Cand nu te mai poti opri? Gamer-ii sunt inadaptati social? -prima idee care-mi trece prin cap:da.se refugiaza acolo, in lumea lor virtuala pentru ca e mai frumoasa decat realitatea, pentru ca acolo cumva au succes, nick-ul lor e cineva, sunt niste personaje recunoscute. On a second thought: sunt niste personaje fericite, vesele, libere, eliberate de tot ce inseamna nimicul cotidian, grjia mediocrilor , sunt inca niste copii care spre fericirea tuturor nu au uitat sa se joace.( Cand imbatranesti? - Cand ai uitat sa fi copil, sa te joci) suntem dependenti, suntem niste inadaptati sociali si nu avem limite - asa ca zambeste, uita-te in jur..dormi, viseaza,zambeste din nou.. esti doar tu, cu deciziile tale si consecintele..your life, your dream your choice recunosc,eu sunt dependenta: